Cât de fericiţi sunt românii (și cum stă România în comparație cu alte ţari la nivelul de fericire)

Depresia în randul romanilor

Dacă tot a fost ziua națională de curand, mi s-a părut interesant sa vedem cum stăm noi ca popor la acest aspect.

* Datele OMS (2017) arată că în România 5% din populația generală suferă de depresie, dar cred că realitatea este alta . Specialiștii afirmă că doar un mic procent din cei care suferă de depresie, conștientizează asta și iau măsuri adecvate. Motivele sunt diverse: frică de stigmatizare socială, ignoranța și chiar orgoliul. Asta e o discuție mai lungă și din păcate acest subiect este încă unul tabu. Sper eu să mai evoluăm și în acest sens.

Să revenim la fericire acum și să vedem în primul rând cum se măsoară fericirea asta ?

Cum povesteam într-un alt articol, dacă ne uităm la nivel global, putem să luăm ca exemple 2 dintre cele mai cunoscute măsurători:“Gallup Global Emotions survey” – care măsoară elementele intangibile ale vieții – sentimente și emoții – (care reflectă mai bine bunăstarea psihologică, A.K.A. „fericirea”) iar “World Happiness Report” – măsoară satisfacția cu viața (este mai înclinat spre condiții externe, socio-economice.) Acum e cât se poate de clar că situația Covid a impactat enorm și acest aspect la nivel global dar și la noi în țară .

Raportul Global Emotions 2021 redă recentele măsurători ale experiențelor zilnice pozitive și negative ale oamenilor într-un an ca 2020 , afectat de pandemia COVID-19.

Găsești mai jos întrebările care au fost adresate în măsurători.

POSITIVE   EXPERIENCE  INDEX QUESTIONS

  • Te-ai simțit bine odihnit ieri?
  • Ai fost tratat cu respect toată ziua de ieri?
  • Ai zâmbit sau ai râs mult ieri?
  • Ați învățat sau ați făcut ceva interesant ieri?
  • Ați experimentat următoarele sentimente în mare parte a zilei de ieri? Ce zici de bucurie?
NEGATIVE   EXPERIENCE  INDEX QUESTIONS
  • Ați experimentat următoarele sentimente în mare parte a zilei de ieri? Ce zici de durerea fizică?
  • Ați experimentat următoarele sentimente în mare parte a zilei de ieri? Ce zici de îngrijorare?
  • Ați experimentat următoarele sentimente în mare parte a zilei de ieri? Ce zici de tristețe?
  • Ați experimentat următoarele sentimente în mare parte a zilei de ieri? Ce zici de stres?
  • Ați experimentat următoarele sentimente în mare parte a zilei de ieri? Ce zici de furie?
 

Vestea proastă este că România ca țară nu e în top la "Cele mai înalte experiențe pozitive"

Vestea buna este ca Romania nu este la "Cele mai scăzute experiențe pozitive"

Altă veste bună este că România nu este în top la "Cele mai înalte experiențe negative"

“Potrivit World Happiness Report, „… afectul negativ este redus semnificativ de […] libertate și absența corupției”.

Emoțiile negative par a fi conduse de inegalitatea veniturilor. Multe țări care raportează o inegalitate mare a veniturilor se întâmplă să fie și țările care raportează o mulțime de emoții negative, cum ar fi furia.”

“World Happiness Report” măsoară în special satisfacția cu viața. România se afla pe locul 46. Avand o creștere în acest index față de perioada 2014 – 2016 in care era pe locul 86, iar apoi pe locul  57 în 2017. Iar măsurătorile pentru România din acest raport al lui 2021 sunt din 2018-2019.

Pe primele 10 locuri se află tari precum:

  1. Finlanda 
  2. Danemarca 
  3. Elvetia 
  4. Islanda
  5. Olanda 
  6. Norvegia 
  7. Suedia
  8. Luxemburg 
  9. Noua Zeelanda 
  10. Austria 

Datele statistice locale arată și ele o creștere în ultimii 15 ani, potrivit Sociologului Bogdan Voicu (Academia Romana) “satisfacția și fericirea la români au cunoscut un trend ușor ascendent, deosebit de stabil, cu puține oscilații și că românii se declară mai degrabă fericiți decât nefericiți în proporție de 60 -70%.”

Cât de fericiţi sunt românii din mediul urban

Compania de cercetare Ipsos a făcut un studiu (2018) pe tema fericirii în mediul urban din România. Avand in vedere ca fericirea este o stare de bine subiectiva, si cand se pun genul asta de întrebări dar nu clarifici la ce fel de fericire ne referim (vezi cele 3 dimensiuni ale fericirii), nu știu cât de relevante sunt procentele, dar tot e interesant studiul.

“Pentru a evalua nivelul individual de fericire, respondenții au putut alege o notă pe o scală de la 0 – “sunt foarte nefericit(ă)” până la 10 – “sunt foarte fericit(ă)”.”

În schimb mi-au atras atenția alte descoperiri ale studiului: 

“Fericiții” își fac timp pentru ei: urmează cursuri de dezvoltare personală, merg cel puțin lunar la saloane de cosmetică sau la coafor, se duc mai des la teatru, cinema sau la spa și merg mai frecvent la cumpărături pentru schimbarea garderobei. Sunt stăpâni asupra propriei vieți. Sunt independenți, se bazează pe forțele proprii, încearcă să țină lucrurile sub control și au un simt practic – caută un scop în ceea ce fac. Nu le este teamă de schimbări și sunt mereu în căutare de lucruri noi.

Persoanele din acest segment se declară active, mereu în mișcare, fapt confirmat și de rata mai ridicată de călătorii – atât în țară cât și în străinătate. În același timp, consumă rar alcool iar ponderea nefumătorilor este cea mai mare în acest segment.

 

Aproape jumătate din respondenți (49%) se consideră mulțumiți, alegând nota 7 sau 8 pe scala fericirii. Persoanele din această categorie admit că nu participa activ la creșterea și educarea copiilor, nu ies în oraș cu prietenii și ies rar sau deloc împreună cu partenerul/ partenera. Fac săptămânal cumpărături pentru gospodărie însă merg rar la shopping pentru schimbarea garderobei (mai rar de o dată pe lună). Practică rar sporturi, merg rar la cosmetică sau coafor și deloc la spa. În același timp, rata călătoriilor (în țară sau străinătate) este redusă.

“Întrebați ce anume îi face fericiți, majoritatea respondenților din cele trei segmente răspund spontan că este vorba despre relațiile din cercurile apropiate: familia (46%), copiii (12%) sau prietenii (9%).”

Concluzia

Aici cred că fiecare își poate trage singur concluzia. Cred că depinde și de “bula” în care trăiești în România. Depinde de orașul sau localitatea în care care trăiești, cartierul în care stai, strada, locul de muncă sau activitatea profesională pe care o ai, etc. Toate acestea au o influență mai mare decât crezi în ce privește fericirea și starea ta de bine dar nu înseamnă că nu contează și mindsetul tău, dispoziția ta generală în care alegi să trăiești, și nu în ultimul rând acel setpoint (despre care o sa mai vorbim aici) al fericirii de care vorbesc psihologii.

Tu ce părere ai, ție ce îți spun datele respective?

Cum se cultivă fericirea și starea de bine – Ghid Gratuit

Descarcă ghidul gratuit și află cu ajutorul psihologiei pozitive lucrurile mai puțin cunoscute care fac o mare diferență în ce privește fericirea și starea ta de bine.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

four × five =