INTERVENȚII PENTRU FERICIRE
Ce este sănătatea mintală și cum o cultivi (ghid practic)
Alexandru Damian Mihăilă · Publicat 3 mai 2023 · Actualizat 24 iulie 2026 · 8 min citire
Vorbim tot mai mult despre sănătate mintală, dar de multe ori o reducem la simpla lipsă a unei probleme, când de fapt acoperă mult mai mult. Sănătatea mintală e felul în care te simți, gândești și te raportezi la ceilalți în viața de zi cu zi, și, la fel ca sănătatea fizică, se poate întreține.
Hai să vedem ce înseamnă mai exact, de ce apar cele două forme „mintală” și „mentală”, ce o influențează și, mai ales, ce poți face concret ca să o susții.
Ce este sănătatea mintală?
Sănătatea mintală se referă la bunăstarea psihologică generală a unei persoane. Cuprinde funcționarea emoțională, cognitivă și socială și e esențială pentru o viață echilibrată. Ține mai puțin de absența dificultăților și mai mult de capacitatea de a le face față și de a funcționa bine în ciuda lor.
Organizația Mondială a Sănătății o definește ca „o stare de bunăstare mentală care le permite oamenilor să facă față stresului vieții, să-și realizeze abilitățile, să învețe și să lucreze bine și să contribuie la comunitatea lor”. Cu alte cuvinte, e o resursă pentru viața de zi cu zi, pe care o folosești, o consumi și o refaci constant.
Sănătate mintală sau mentală: care e forma corectă?
Ambele forme circulă în română și înseamnă același lucru. „Mintală” vine direct de la „minte” și e forma tradițională românească; „mentală” e un neologism preluat prin filieră latino-franceză, la fel de răspândit azi. Niciuna nu e greșită, dar dacă vrei varianta cea mai apropiată de rădăcina limbii, „sănătate mintală” e alegerea firească.
Confuzia e des întâlnită și o vezi până și în documente oficiale, care folosesc când o formă, când alta. Reține pur și simplu că te referi la aceeași realitate: starea de bine a minții. În articolul de față folosesc „mintală”, dar dacă tu ești obișnuit cu „mentală”, vorbim despre exact același lucru.
Ce influențează sănătatea mintală?
Sănătatea mintală e modelată de mai mulți factori care se împletesc: genetica și biologia, experiențele de viață (mai ales cele timpurii sau traumatice) și mediul în care trăiești, de la relații și muncă până la contextul social și economic.
Niciunul dintre factori nu decide singur. Doi oameni cu aceeași moștenire genetică pot ajunge în locuri complet diferite, în funcție de experiențele și sprijinul pe care le au. Presiunile specifice generațiilor tinere le-am detaliat în articolul despre provocările de sănătate mintală ale millennials și Gen Z, iar tabloul la nivel de societate în cel despre sănătatea mintală la nivel național și european. Vestea bună e că partea pe care o poți influența, obiceiurile, relațiile, felul în care îți gestionezi stresul, cântărește mult, iar la ea lucrăm mai jos.
Cum îți cultivi sănătatea mintală zilnic
Cultivarea sănătății mintale se sprijină pe pași proactivi și mici, repetați zi de zi, mai degrabă decât pe gesturi mari și rare. Cele mai solide pârghii sunt îngrijirea de sine (somn, mișcare, alimentație), relațiile apropiate, gestionarea stresului și un sentiment de sens. Adăugate zilnic, ele construiesc rezerva din care tragi când vine greul.
Baza fizică vine prima. Somnul suficient, mișcarea regulată și o alimentație decentă îți susțin direct dispoziția și claritatea. Peste ea se așază conexiunea: timpul petrecut cu oameni apropiați și o rețea de sprijin sunt printre cei mai puternici factori de protecție pentru minte. Am scris pe larg despre asta în articolul despre antrenamentul rezilienței.
Apoi vine felul în care lucrezi cu mintea. Tehnici simple de gestionare a stresului, precum respirația profundă, mindfulness-ul sau meditația, îți reglează sistemul nervos. Recunoștința, practicată constant, îți antrenează atenția spre ce merge bine. Iar obiective realiste, învățarea de lucruri noi și activități care îți dau sens țin mintea angajată și îndreptată înainte.
Nu în ultimul rând, atenție la tehnologie. Stabilește limite pentru scroll și notificări, ca să nu ajungi copleșit, și păstrează în fiecare zi un pic de timp doar pentru tine, pentru lucruri care îți aduc bucurie și odihnă.
Când să ceri ajutor profesional
Dacă starea de rău durează, îți afectează somnul, munca sau relațiile, sau simți că nu mai faci față, e momentul să ceri sprijin de la un specialist. A cere ajutor la timp e unul dintre cele mai mature lucruri pe care le poți face pentru tine.
Un psiholog, un psihoterapeut sau un consilier îți pot oferi un cadru și instrumente pe care e greu să le construiești singur. Îngrijirea de sine și obiceiurile sănătoase rămân importante, iar în anumite momente merită completate de sprijin de specialitate. Recunoașterea acelor momente face parte din a avea grijă de sănătatea ta mintală.
Dacă vrei să pornești de la ce ai deja bun în tine, începe cu o autoevaluare scurtă și gratuită. „Ce e bine cu tine” îți arată punctele forte, fundația pe care se construiește o minte echilibrată.
Întrebări frecvente
Ce este sănătatea mintală?
Bunăstarea psihologică generală a unei persoane: cum te simți, gândești și te raportezi la ceilalți. Include funcționarea emoțională, cognitivă și socială și îți permite să faci față stresului și să funcționezi bine.
Se spune sănătate mintală sau mentală?
Ambele forme sunt corecte și înseamnă același lucru. „Mintală” derivă din „minte” și e forma tradițională românească, „mentală” e un neologism la fel de folosit. Poți alege oricare, sensul e identic.
Cum îmi îmbunătățesc sănătatea mintală?
Prin obiceiuri mici și zilnice: somn suficient, mișcare, relații apropiate, gestionarea stresului prin respirație sau mindfulness, recunoștință și activități care îți dau sens. Când e nevoie, completează-le cu sprijin de specialitate.
Care sunt semnele că sănătatea mintală e afectată?
Tulburări persistente de somn, oboseală, iritabilitate, retragere din relații, pierderea interesului pentru lucruri care înainte îți plăceau și senzația că nu mai faci față. Dacă durează și îți afectează viața zilnică, cere sprijin.
Sănătatea mintală e același lucru cu absența unei boli mintale?
Nu neapărat. Poți să nu ai un diagnostic și totuși să funcționezi la limită, după cum poți trăi cu o afecțiune și să ai, cu sprijin, o stare de bine bună. Sănătatea mintală e un continuum, nu un simplu da sau nu.
Alexandru Damian Mihăilă este consilier pentru dezvoltare personală certificat COR, cu 13+ ani de practică personală în psihologie pozitivă. A creat programul de reziliență Bounce Back. Conținutul are scop educativ și nu înlocuiește terapia, consilierea psihologică profesionistă sau sfatul medical.
Surse
- World Health Organization. (2022). Mental health: strengthening our response. WHO Fact Sheets.
- Centers for Disease Control and Prevention. About Mental Health. CDC.
- Keyes, C. L. M. (2002). The mental health continuum: From languishing to flourishing in life. Journal of Health and Social Behavior, 43(2), 207-222.