INTERVENȚII PENTRU FERICIRE

Cum am reușit să trec peste depresie, anxietate și atacuri de panică

Alexandru Damian Mihăilă · Publicat 16 ianuarie 2021 · Actualizat 29 iunie 2026 · 7 min citire

Disclaimer: prima recomandare e să apelezi la un specialist dacă te afli într-una dintre stările descrise aici. Ce urmează e experiența mea personală, nu un plan de tratament.

Cum povesteam și în articolul despre povestea mea cu burnout-ul, în vara lui 2012 am avut un burnout care mi-a adus atacuri de panică, depresie și anxietate. Până să-mi dau seama ce se întâmplă, am fost foarte dezorientat. Se vede și în poza de mai sus, din decembrie 2012, unde încercam să schițez un zâmbet cu greu.

Acțiunile care m-au ajutat le-am luat treptat, pe parcursul unui an și jumătate, pe măsură ce înțelegeam ce mi se întâmplă. Am făcut o listă cu cele care au contat cel mai mult, împărțită pe categoriile care cred că ne influențează cel mai tare starea de bine.

Mediul și sursele de stres

Am renunțat la sursele de stres pe care le puteam controla: nopțile pierdute și un job pe care îl făceam doar pentru bani, fără satisfacție. În locul lor am început proiecte noi, care mă scoteau din zona de confort. Trebuia să vând, să vorbesc în public, să predau cursuri, lucruri total diferite, care m-au ajutat să mă focusez pe ceva constructiv.

Am ieșit cât de mult am putut în natură, simțind că mă echilibrează pe toate planurile. Munte, mare, parcuri. La mare am stat o săptămână și mă plimbam dimineața pe plajă în picioarele goale, ca să fac „grounding”, ceva ce mi-a prins tare bine și care e susținut și de câteva studii.

Corpul, alimentația și somnul

Aici au fost cele mai multe schimbări. Am renunțat la zahăr și dulciuri, care îmi amplificau stările de anxietate. Înainte beam câte două căni de ceai negru pe zi, cu câte cinci lingurițe de zahăr fiecare. Am renunțat și la celelalte stimulente: cafea, energizante, cola. Am dormit cât era nevoie ca să mă simt odihnit, fără alarmă dimineața, și am început să fac sport de cinci ori pe săptămână.

Am început să meditez zilnic, ghidat, urmând timp de treizeci de zile un program audio de la Mindvalley. Am învățat respirațiile „Uddiyana Bandha” de la cineva specializat pe yoga și am fost la mai multe sesiuni de Qigong, unde am reușit să mă focusez mai mult pe corp. Și, ceva ce mi-a schimbat mult starea, am învățat să înot, depășind o frică veche de apă.

Pe partea de suplimente, am luat ulei de pește (omega-3), care e studiat pentru efectul lui în stările depresive, și am făcut cure cu sunătoare (Hypericum perforatum), atât ca supliment, cât și ca ceai. Toate astea le-am făcut ca experiență personală și merită discutate cu un medic înainte, mai ales sunătoarea, care interacționează cu multe medicamente.

Latura emoțională și mentală

Am făcut câteva ședințe de terapie cu un psihoterapeut care, văzând că luasem deja măsuri, mi-a recomandat să perseverez. Am continuat să folosesc un jurnal în care scriam zilnic tot ce simțeam și gândeam, ce mă ajuta și ce mă solicita peste măsură. Și am folosit tehnici de NLP pentru a întrerupe tiparele mentale negative care îmi tot apăreau, în special „Swish Pattern”-ul lui Tony Robbins.

Toate aceste lucruri, luate împreună și în timp, m-au ajutat să-mi construiesc reziliența. Mai târziu le-am structurat și transformat într-un program pas cu pas, programul de reziliență Bounce Back, exact harta pe care mi-aș fi dorit s-o am când bâjbâiam singur. Despre cum aduni astfel de resurse preventiv, înainte de o criză, am scris și în ghidul de proactive coping.

Tu cum ai reușit să treci peste stările și întâmplările de genul ăsta? Poți lăsa un comentariu care să inspire pe cineva sau îmi poți scrie în privat.

---

Alexandru Damian Mihăilă este consilier pentru dezvoltare personală certificat COR, cu 13+ ani de practică personală în psihologie pozitivă. A creat programul de reziliență Bounce Back. Conținutul nu înlocuiește terapia sau consilierea psihologică profesionistă.

Surse

• Chevalier, G., et al. (2012). Earthing: Health Implications of Reconnecting the Human Body to the Earth’s Surface Electrons. Journal of Environmental and Public Health.
• Ströhle, A. (2009). Physical activity, exercise, depression and anxiety disorders. Journal of Neural Transmission, 116(6), 777-784.
• Grosso, G., et al. (2014). Omega-3 fatty acids and depression: scientific evidence and biological mechanisms. Oxidative Medicine and Cellular Longevity.
• Linde, K., et al. (2008). St John’s wort for major depression. Cochrane Database of Systematic Reviews.