Lumea mai nefericită, mai stresată ca niciodată (Gallup 2022)

Cel mai recent raport al emoțiilor globale (Gallup)

Raportul Gallup (care măsoară starea de bine emoțională) din 2021 nu arată bine deloc. Am mai scris despre acest raport în articolul “Cum poti masura fericirea și starea de bine”.

“În 2021, oamenii din întreaga lume s-au simțit mai îngrijorați, stresați și mai triști decât oricând în ultimii 16 ani. De asemenea, au avut mai puține experiențe pozitive decât au avut în 2020.”

“28% dintre oameni au spus că au experimentat multă tristețe în ziua precedentă, cel mai mare procent înregistrat vreodată.”

“42% dintre oameni au spus că au experimentat multe îngrijorări în ziua precedentă, față de 40% în 2020.”

Cum se face acest raport anual?

Organizația Gallup întreabă adulții din 122 de țări și zone dacă au avut cinci experiențe negative diferite cu o zi înainte de sondaj și apoi compilează rezultatele într-un index. Scoruri mai mari la “Indicele experienței negative” indică faptul că mai multă populație experimentează aceste emoții.

Indicele experienței negative în 2021


Exista si o veste buna: Rapoartele de furie nu au crescut în 2021, scăzând cu un singur punct de la 24% în 2020.

Indicele experienței pozitive scade pentru prima dată în ultimii ani

Mai puține persoane au raportat că au avut experiențe pozitive în ziua precedentă.

Indicele experienței pozitive se bazează pe răspunsurile oamenilor la cinci întrebări despre experiențele pozitive pe care le-au avut cu o zi înainte de sondaj. Scorurile mai mari indică faptul că mai multă populație a raportat că a experimentat aceste emoții.

Se pare ca nu doar pandemia este de vină pentru creșterea emoțiilor negative, datele Gallup arată că nefericirea a tot crescut în ultimii 10 ani

Conform rapoartelor Gallup sunt cinci contributori semnificativi la ascensiunea nefericirii globale: sărăcia, comunitățile defavorizate, foametea, singurătatea și lipsa locurilor de muncă bune. La care se adaugă mai nou, războiul, inflatia si pandemia.

Sunt 2 aspecte care mi-au atras atenția din cele 5 enumerate în raportul respectiv:

Singuratatea – Gallup constată că 330 milioane de adulți care au cel puțin două săptămâni fără să vorbească cu un singur prieten sau membru al familiei.

Munca –  oamenii care sunt nefericiți la locul de muncă, statistic e mai probabil să experimenteze emoții negative decât cineva care nu are deloc de lucru.

Clasamentul pe țări

Tot din acest raport reies niște clasamente ale țărilor cu cele mai ridicate experiențe pozitive cât și țările cu cele mai ridicate experiențe negative.

Poate e util să vedem ce se întâmplă în țările unde totuși emoțiile pozitive sunt ridicate. Dar la fel de util este să vedem ce se întâmplă în țările cu experiențele negative ridicate.

Concluzia

Nu mă mira totuși aceste rezultate, avand in vedere situația cu pandemia, războiul și problemele economice.

Intrebarea importanta este: Ce poți face tu ca individ pentru a iti crește starea de bine în condițiile date, ca apoi să-i poți ajuta și pe cei de langa tine? 

Răspunsul meu, evident, este gasit in psihologia pozitiva!

Formula Fericirii

Una dintre cele mai importante idei ale psihologiei pozitive este “Formula fericirii”. Când au fost puse bazele psihologiei pozitive, Martin Seligman a adunat mai mulți specialiști care să studieze factorii externi care contribuie la fericire, așa că experții Lyubomirsky, Sheldon și Schkade au trecut în revistă dovezile existente și au descoperit că acești factori sunt circumstanțele vieții fiecăruia și activitățile voluntare pe care le întreprindem. 

F=P+C+V

Așa au ajuns la formula următoare:

F – se referă la linia de bază a fericirii noastre, nivelul durabil al fericirii.

P – punctul nostru de referință genetic pentru fericire.

C – circumstanțele precum veniturile, munca, unde trăim, factori socio-economici, sănătatea noastră, starea civilă, educația, religia, evenimente recente.

V – reprezintă factori sub controlul nostru voluntar, precum gândurile, mentalitatea, acțiunile, comportamentele, efortul și obiceiurile în care ne angajăm.

Având în vedere că la circumstanțe ne adaptăm mai ușor asta înseamnă că activitățile voluntare ne oferă mai multe posiblitați de creștere a fericirii.

Dacă te uiți la cei 2 factori (din cei 5 enumerati), singuratatea și munca cred ca intra sub influența activităților voluntare. 

Deci te las cu cateva  întrebări:

În ce privește singurătatea, ce poți face ca să socializezi cu oameni în jurul căruia te simți în siguranță, apreciat și care te ajută să crești?

În ce privește munca , ce poți face că experiența pe care o ai la muncă să fie una plăcută ?

Descarcă ghidul gratuit si află cu ajutorul psihologiei pozitive lucrurile mai puțin cunoscute care fac o mare diferență  în ce privește fericirea și starea ta de bine.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

3 + 1 =