Provocările de sănătate mintală cu care se confruntă Millennials și Gen Z astăzi

Care sunt principalii factori care influențează sănătatea mintală a generatiilor Millennials și Gen Z?

Factorii care afectează sănătatea mintală a generatiilor Millennials și Gen Z sunt diverși. 

Iată o listă cu principalii factori:

1. Nesiguranța economică & inechitate economică

   • Atât Millennials, cât și Gen Z au crescut în perioade de instabilitate economică. Millennials au experimentat criza financiară din 2008 în timpul anilor de formare sau la începutul vârstei adulte, în timp ce Gen Z a fost afectată de turbulențele economice cauzate de pandemia COVID-19. Aceste evenimente au generat îngrijorări legate de securitatea locurilor de muncă, datoriile studențești și accesibilitatea la locuințe, contribuind la anxietate și stres.

2. Social media și tehnologia

   • Utilizarea extinsă a rețelelor de socializare și a tehnologiei digitale are un impact profund asupra sănătății mintale. Deși ele pot facilita conectivitatea și comunitatea, dar pot contribui și la probleme precum cyberbullying-ul, preocupările legate de imaginea corporală și presiunea de a prezenta constant o versiune curată și adesea nerealistă a vieții. Nicio altă generație nu a avut acces atât de imediat și nefiltrat la știri pe parcursul vieții lor, ceea ce poate duce la stres, anxietate și alte probleme de sănătate mintală. Conectivitatea permanentă poate duce, de asemenea, la suprasolicitare informațională și dificultăți în menținerea limitelor sănătoase.

3. Schimbările Climatice și anxietatea ecologică

   • Creșterea conștientizării privind schimbările climatice și impactul acestora a generat o creștere a anxietății ecologice în rândul tinerilor. Urgența și percepția inacțiunii în privința problemelor climatice pot crea un sentiment de disperare și frustrare, afectând bunăstarea mintală.

4. Tulburările sociale și politice

   • Ambele generații au fost martore ale unor schimbări sociale și politice semnificative, inclusiv mișcări pentru justiție rasială, egalitate de gen și drepturile LGBTQ+. Aceste mișcări pot fi surse de inspirație și activism, dar pot duce și la stres și epuizare, mai ales atunci când progresul pare lent sau întâmpină rezistență.

5. Crizele de sănătate

   • Pandemia COVID-19 a avut un impact unic și profund asupra sănătății mintale, generând incertitudine generalizată, izolare și durere. Perturbarea vieții de zi cu zi, frica de boală și pierderea persoanelor dragi au agravat problemele existente de sănătate mintală și au creat altele noi.

6. Echilibrul între muncă și viață personală

   • Economia gig, munca la distanță și amestecul dintre viața personală și profesională au schimbat modul în care este percepută munca. Aceste schimbări oferă flexibilitate, dar pot estompa limitele dintre muncă și odihnă, conducând la epuizare și lipsă de echilibru între muncă și viață personală.

7. Așteptări mari și stres la locul de muncă

   • Millennials și Generația Z se confruntă adesea cu așteptări mari la locul de muncă. Presiunea de a reuși, împreună cu orele lungi de lucru și instabilitatea locului de muncă, le pot afecta bunăstarea mintală.

8. Dinamica familială și educația

   • Schimbările în structura și dinamica familiei, cum ar fi creșterea ratei divorțurilor și a gospodăriilor monoparentale, precum și stilurile de parenting care fie protejează excesiv, fie pun prea multă presiune pe copii, pot afecta sănătatea mintală. Ambele generații se confruntă, de asemenea, cu provocarea de a avea grijă de părinții în vârstă în timp ce își construiesc propriile vieți.

9. Accesul la asistență medicală mintală

   • Deși conștientizarea problemelor de sănătate mentală a crescut, accesul la asistență medicală mentală de calitate și accesibilă rămâne o provocare. Stigmatizarea în jurul sănătății mintale, timpurile lungi de așteptare și costurile tratamentului pot descuraja persoanele să caute ajutor.

9. Identitate și autoexprimare

   • Călătoria de a explora și exprima propria identitate poate fi atât o experiență plină de putere, cât și stresantă. Acceptarea socială variază, iar procesul de autodescoperire vine adesea cu propriile provocări.

10. Presiunea de a reuși

    • Așteptările ridicate din partea societății, părinților și chiar a propriei persoane pot determina Millennials și Gen Z să simtă o presiune imensă de a reuși în plan academic, profesional și personal. Această presiune poate duce la perfecționism, anxietate și depresie.

11. Criză de socializare

    • Generația Z se confruntă cu o criză de socializare, având de-a face cu izolarea și anxietatea crescută.

    • În ciuda faptului că sunt mai conectați digital, Millennials și Gen Z pot experimenta izolarea socială. Singurătatea și lipsa de conexiuni semnificative pot afecta sănătatea mintală.

Milenialii și Generația Z sunt din ce în ce mai vocali despre luptele lor.

Ei apelează la social media pentru suport și validare, dar aceasta duce adesea la un ciclu de comparație și stres mental suplimentar. Unii caută terapie sau consiliere, dar mulți se confruntă cu bariere precum costurile și accesibilitatea. Profesioniștii în sănătatea mintală lucrează pentru a oferi resurse, în timp ce anumite persoane publice au reușit sa crească gradul de conștientizare prin povești personale și advocacy.

Tema sănătății mintale ajunge la o recunoaștere pe scară largă. 

Acoperirea mediatică, discuțiile publice și cazurile de profil înalt aduc problema în prim-plan.

“How teens view social media’s impact on their mental health”CNN https://edition.cnn.com/2024/05/21/health/teen-social-media-mental-health-wellness/index.html

“Anxiety and depression is spiking among young people. No one knows why.”

https://www.politico.com/news/2024/04/10/mental-health-crisis-kids-experiment-00151369

O parte din marile companii au început, mai ales după criza Covid, să implementeze politici de susținere a sănătății mintale, cum ar fi zilele libere pentru sănătate mintală, serviciile de consiliere și programele de conștientizare.

Și totuși, conform celui mai recent studiu Deloitte – “Gen Z și Millennials găsesc motive pentru optimism în ciuda realităților dificile”

https://www2.deloitte.com/xe/en/insights/topics/talent/deloitte-gen-z-millennial-survey.html

Importantă pe care o au instituțiile și școlile în acest sens

Important acum este ca și instituțiile statului să adopte politici care să susțină aceste demersuri și mai ales școlile să implementeze programe în acest sens.

Curricula educațională nu include educația pentru sănătatea mintală, destigmatizare și adresarea problemelor de la o vârstă fragedă. 

Sănătatea mintală în şcoli, ignorată: un singur consilier la 800 de elevi | “Este benefic pentru copii să aibă această terapie gratuită” https://www.antena3.ro/actualitate/sanatate/sanatate-mintala-elevi-ignorata-705822.html

“Școlile sunt un cadru ideal pentru programe de alfabetizare în domeniul sănătății mintale, deoarece mediul de învățare este deja stabilit. Educația în domeniul sănătății mintale reprezintă modul de a obține și de a menține o sănătate mintală bună și ar trebui să fie încorporată în programa școlară (Marinucci et al. 2021).” https://newsletter.apsi.ro/2023/05/24/sanatatea-mintala-la-copii-si-adolescenti-exemple-de-bune-practici-in-scoala/

“Stresul, anxietatea și multe alte probleme de sănătate mintală sunt din ce în ce mai des întâlnite în rândul elevilor.” https://blog.cme-bucuresti.ro/2023/07/18/sanatatea-mintala-nesustinuta-in-scoli/

“Sănătatea mintală a copiilor și a adolescenților din România – Scurtă radiografie” UNICEF

“Sănătatea mintală a copiilor și a adolescenților din România (Policy Brief)”UNICEF

Cum protejăm sănătatea psihică a copiilor: „Școlile să recunoască că rolul lor trebuie să depășească temele și examenele”https://scoala9.ro/cum-protejam-sanatatea-psihica-a-copiilor–scolile-sa-recunoasca-ca/1075/

Dacă ne uităm la sanatatea mintala la nivel national si European, situația nu este prea roz. https://alexandrudamian.ro/sanatatea-mintala-la-nivel-national-si-european-provocari-si-recomandari-pentru-un-viitor-sanatos/