Recomandările lui Dr Martin Seligman (fondatorul psihologiei pozitive) în pandemie și după

Într-un interviu din podcastul Asociației Americane de Psihologie, Martin Seligman ne povestește din experiența lui de peste 50 de ani ca cercetător, clinician, profesor, soț și tată și ne dă cateva câteva recomandări pentru aceste vremuri incerte.

El este, de asemenea, o autoritate recunoscută în ceea ce privește intervențiile care previn depresia și construiesc puncte forte și starea de bine.

Două distincții

În primul rând ne recomandă să facem 2 distincții clare despre diferitele tipuri ale stării de bine. 

O distincție, se referă la tipul de stare care implică zâmbetele, veselia, fericirea, adica o afectivitate pozitivă crescută.

A doua se referă la optimism, referitor la viitor, care nu este un sentiment ci este ceva la nivel cognitiv, se referă la viitor, este despre speranță.  

Ambele sunt pozitive, dar au efecte diferite, în special în ceea ce privește diferite boli. 

 

“Stilul emoțional și susceptibilitatea la răceala obișnuită”

Seligman aduce în discuție studiul făcut de Sheldon Cohen cu rinoviruși (https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12883117/) și legătura dintre emoțiile negative, cele pozitive și susceptibilitatea la tipurile de răceală pe care acești viruși le produc. 

Mai exact, Sheldon Cohen a luat un număr mare de voluntari, le-a pus rinovirusurile în nas, apoi i-a izolat timp de două săptămâni și a încercat să vadă dacă poate prezice cine va avea o răceală și cât de severă va fi.

Înainte să fie izolați, au făcut o serie de teste legate de: optimism, veselie, emoții pozitive, emoții negative, etc. 

Rezultatele sunt destul de remarcabile, optimismul nu a avut niciun efect asupra răcelii sau a duratei. În schimb, un impact mai bun a fost efectul pozitiv crescut, adică cei care aveau emoții pozitive înainte să primească virusul, doar jumătate din ei au avut răceli, care au fost scurte și mai puțin severe.

Recomandările în timpul și după pandemie

Prima recomandare, în timpul pandemiei (pe lângă purtarea unei măști și a distanțării sociale) – ar trebui te distrezi cât de mult poți.

Deși nu este ușor să faci asta într-o pandemie sunt totuși câteva lucruri pe care le poți face: să dansezi, să cânți, să faci sex, să mănânci bine, sau orice alt lucru ce îl poți face în carantină pentru a-ți crește emoțiile pozitive.

“Now, of course, it’s difficult in a pandemic to have a lot of fun, but let me tell you my advice and what we’ve done. First, we bought a puppy and the puppy brought us, until it’s now 10 months old, enormous joy of dancing, singing, sex, making love, good food, all the things that you can do in a pandemic in quarantine to have fun, even how difficult it is.”   

A doua recomandare, după pandemie – ce contează, cine se recuperează mai bine, cine e mai bun lider, cine este mai productiv?

Datele arată, de data asta, că optimismul și speranța contează mai mult decat veselia și buna dispoziție. Adică oamenii care interpretează viitorul cu speranță și acționează în ideea ca pot face ceva în acest sens se numără printre cei enumerați mai sus.

Următoarea întrebarea care se pune este:  Dacă sunt persoane care din natura lor nu sunt optimiste dar încearcă să gândească într-un mod optimist, pot învăța asta?

Martin Seligman răspunde la această întrebare prin propriul exemplu, spunând despre el că este o persoană pesimistă și depresivă dar că își ia “proporiul medicament”, își urmează sfaturile, și anume când are o idee bună de intervenție ce ține de psihologia pozitivă, o testează întâi pe el, apoi cu soția lui și cei 7 copii, apoi cu absolvenții săi iar apoi încep să facă studii bazate pe rezultate cu acea intervenție.

A treia recomandare – recunoaște gânduri catastrofale și contestează-le

Ce a învățat este că pesimismul se poate schimba în optimism. Urmând un exercițiu simplu și anume:

După ce ți-ai identificat cele mai catastrofale gânduri, tratează-le ca și când ți-ar fi fost spuse de cineva a cărui misiune în viață era să te facă mizerabil.

Iar apoi argumentează rațional împotriva lor.

Folosește exercițiul “Pune-l în perspectivă”

  1. Treci prin scenariul cel mai catastrofic posibil – Care este cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla?
  2. Treci prin scenariul cel mai bun  – Care este cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla?
  3. Treci prin cel mai realistic scenariu –  Care este scenariul cel mai realist?
 
Sunt curios ce părere ai, cum te ajută genul ăsta de abordare și nu ezita să împărtășești cu noi dacă ai o situație în care ai aplicat-o cu succes. 

 

Sursa: https://www.apa.org/research/action/speaking-of-psychology/positive-psychology

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

sixteen − six =