Cum se masoară fericirea?
Fericirea este o experiență subiectivă și este adesea denumită “stare de bine subiectivă”, deci ca să putem vorbi de măsurători, trebuie să definim ce măsurăm mai exact.
O varianta este ne uităm la cele 3 dimensiuni ale fericirii (Meik Wiking – Happiness Research Institute) și să măsurăm elemente din ele.
Cele 3 dimensiuni ale fericirii
Dimensiunea hedonică (fericirea momentană) numită și dimensiunea afectivă. Emoțiile pe care le avem în fiecare zi, nevoia de a maximiza plăcerea și de a minimiza durerea.
Dimensiunea cognitivă – fericirea generală. Cât de implicați suntem în activitățile noastre. Cum ne evaluăm viața în general privind în ansamblu. În raport cu visul sau viziunea pe care o avem în viață și cât de departe sau aproape suntem de acel vis sau viziune.
Dimensiunea eudaimonică – sensul și scopul în viață. Viață trăită în virtute, folosind punctele noastre forte, dezvoltarea personală, actualizarea de sine. Efort + Semnificație = Eudaimonic Well-Being
Fericirea momentană vs fericirea generală
Trebuie să facem diferența între fericirea momentană și fericirea generală.
fericirea momentană ia în considerare starea și emoțiile noastre actuale
fericirea generală ia în considerare experiențele noastre, cum ar fi afectivitatea pozitivă și satisfacția vieții pe o perioada de timp
De exemplu, întrebând pe cineva „cât de fericit ești?” ar putea da un răspuns foarte diferit de răspunsul la întrebarea „cât de mulțumit ești de viața ta?”
Totuși trebuie să ținem cont că atunci când cineva se declară fericit, este posibil să experimenteze mai multe emoții pozitive, cum ar fi plăcerea, mulțumirea și bucuria și este mai predispus să raporteze că este foarte mulțumit de viața lui.
Dacă ne uităm la nivel global putem să luăm ca exemple 2 dintre cele mai cunoscute măsurători:“Gallup Global Emotions survey” – măsoară starea de bine emoțională (care reflectă mai bine bunăstarea psihologică, AKA „fericirea”) iar “World Happiness Report” – măsoară satisfacția cu viața (este mai înclinat spre condiții externe, socio-economice.)
Cercetătorii au încercat să măsoare fericirea cu cinci abordări:
- Biologic. Mai exact au căutat markeri biologici precum hormoni și neurotransmițători pentru fericire. Până acum, cercetătorii au avut doar un succes minim în identificarea markerilor biologici ai fericirii. Au descoperit că markerii pentru fericire nu sunt la fel ca și pentru depresie. De exemplu, dacă nivelurile scăzute ale neurotransmițătorului serotonină prezic depresia, nivelurile ridicate de serotonină nu prezic fericirea.
- Comportamental. Au fost examinate comportamente precum frecvența zâmbetului, a râsului și faptele altruiste. Zâmbetul Duchenne, adică zâmbind cu ochii, se spune că este un semn al unui zâmbet autentic. Studierea prezenței unui zâmbet Duchenne este, de asemenea, un alt comportament care poate fi observat și a fost anterior legat de gânduri bune și fericire. Comportamentele care implică recunoștință, acte de bunătate, generozitate și apreciere pot fi alte modalități de a măsura fericirea, deoarece acestea s-au dovedit a fi corelate pozitiv cu starea de bine.
- Evaluări Implicite. Au fost dezvoltate evaluări deghizate, în care oamenii nici măcar nu știu că fericirea lor este evaluată.
- Alte rapoarte. A cere altora să evalueze fericirea unei persoane. De exemplu, pentru copiii mici, le cer părinților și profesorilor să evalueze fericirea copiilor.
- Auto-raportare. Este cel mai comun mod în care cercetătorii evaluează fericirea. Folosind scale cu mai multe articole sau o singură întrebare, oamenii sunt întrebați despre nivelul lor de fericire. Când oamenii au fost întrebați: „Privind înapoi la viața ta în ansamblu, în general cât de fericit ești?” s-a observat că răspunsurile sunt influențate în mod disproporționat de cele mai recente evenimente din viață.
Măsurând cele 5 elemente din P.E.R.M.A.
Dacă ținem cont de teoria stării de bine și cele 5 elemente (P.E.R.M.A.) care o construiesc, o parte din aceste cinci elemente sunt măsurate subiectiv prin auto-raportare, iar alte aspecte sunt măsurate în mod obiectiv.
Cele cinci elemente sunt:
- Emoțiile Pozitive
- Starea de Flux
- Relațiile
- Sensul
- Realizările
Ar însemna să măsurăm fiecare din cele 5 elemente. Câte emoții pozitive ai, cât de mult angajament ai, cât de bune sunt relațiile tale, cât de mult sens ai în viață și cât de multe realizări ai în viață?
Pe site-ul special al Universitatea din Pennsylvania (unde Martin Seligman este profesor) vei găsi o serie de chestionare validate științific pentru cele 3 dimensiuni ale fericirii. Acestea sunt gratuite și îți poți crea contul foarte ușor.
Am selectat cate 2 dintre cele relevante pentru fiecare dimensiune a fericirii despre care am vorbit până acum, dar îți recomand, după ce le faci, să le explorezi pe și celelalte, deoarece îți oferă o perspectivă complet nouă asupra subiectului.
Dimensiunea hedonică (afectivă)
Fordyce Emotions Questionnaire
https://www.authentichappiness.sas.upenn.edu/questionnaires/fordyce-emotions-questionnaire
Positive and negative affect survey
http://www.authentichappiness.sas.upenn.edu/questionnaires/panas-questionnaire
Dimensiunea cognitivă
Overall level of Happiness
http://www.authentichappiness.sas.upenn.edu/questionnaires/general-happiness-scale
Satisfaction with Life Scale
https://www.authentichappiness.sas.upenn.edu/questionnaires/satisfaction-life-scale
Dimensiunea eudaimonică
Meaning In Life Questionnaire
https://www.authentichappiness.sas.upenn.edu/questionnaires/meaning-life-questionnaire
Work-Life Questionnaire
https://www.authentichappiness.sas.upenn.edu/questionnaires/work-life-questionnaire
Surse:
https://positivepsychology.com/measure-happiness-tests-surveys/
https://www.pursuit-of-happiness.org/science-of-happiness/measuring-happiness/
Cum se cultivă fericirea și starea de bine – Ghid Gratuit
Descarcă ghidul gratuit și află cu ajutorul psihologiei pozitive lucrurile mai puțin cunoscute care fac o mare diferență în ce privește fericirea și starea ta de bine.